Ne-am obisnuit sa ne spalam pe maini, sa refrigeram alimentele, sa le preparam la temperaturi ridicate shi sa le pastram in conditzii de igiena desavarsite. Si toate astea pentru a ne proteja impotriva afectiunilor produse de bacterii.
Dar iata ca specialistii au de scoperit si bacterii “prietenoase” care traiesc in mod natural in tractul digestiv shi constitue flora intestinala. Le-au numit Probiotice shi spun ei ca impiedica dezvoltarea bacteriilor daunatoare, sintetizeaza multe vitamine de care organismul are nevoie, stimuleaza sistemul imun si producerea de imunoglobuline, shi in general contribuie la mentinerea unui aparat digestiv sanatos.
Sa facem un pic de cunoshtinta cu probiotiocele representative:
Lactobacilus : Pentru prima data, pe la inceputul secolului XX savantul de origine rusa Élie Metchnikoff (laureat al premiului Nobel) avanseaza idea ca microbii nocivi din flora intestinala pot fi eliminati prin substituirea lor cu alti microbi benefici pentru organism. El shi-a fundamentat teoria pe observatii facute asupra populatiei din Bulgaria si din stepa Rusa, mari consumatori de lapte fermentat, shi care prezentau o longevitate peste medie. A dat vina pe bacteria care produce fermentatia lactica, pe care a numit-o “Bulgarian Bacillus”, iar mai tarziu (prin 1920) a fost redenumita ca Lactobacilus .
Bifidobacteria : a fost izolata pentru prima data de Henry Tisser care ca shi Metchinikof lucre tot la Institutul Pasteur din Paris. A constatat ca bifidobacteria este preponderenta in tractul intestinal al nou-nascutilor alimentati la san si a observant efecte positive in tratarea diariei la sugari.
Escherichia coli (faimoasa shi mult mediatizata bacteria E-coli): In 1917, in timpul unei epidemii de dizenterie profesorul german Alfred Nissle izoleaza bacteria E-coli din materialul recoltat de la un soldat ce nu a fost afectat de epidemie. In acea vreme, cand antibioticele ince nu se inventasera, Nissle a folosit bacteria E-coli pentru tratarea infectiilor gastrointestinale acute cum ar fi infectia cu salmonella si dizenteria. Mai trebuie adaugat ca bacteria E-coli este SINGURA sursa de vitamina K disponibila pentru organismul uman.
Termenul “probiotics” a fost introdus pentru intaia oara de Werner Kollath in 1953. Iar in 1989, Roy Fuller sugereaza o definitzie cu care si Prof. Univ. Dr. Radu Voiosu, Vicepresedintele Societatii Romane de Gastroenterologie si Hepatologie este 100% de accord: "probioticele sunt microorganisme vii, care trebuie sa se gaseasca in alimente, precum laptele fermentat si trebuie consumate intr-o cantitate suficienta incat sa aduca beneficii organismului".
Principalele probiotice sunt bacteriile lactice. O sursa importanta de probiotice sunt iaurturile. Atentie insa! Nu toate iaurturile aduc beneficii sanatatii. De aceea, ori de cate ori mergi la cumparaturi, uita-te pe eticheta acestora. Potrivit Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, "bacteriile folosite pentru a obtine iaurturile sunt Lactobacillus bulcaricus si Streptococcus thermophillus. Astfel, un iaurt nu trebuie sa contina: lapte praf reconstituit, arome, coloranti, fructe, agenti de ingrasare, zahar sau alte zaharuri (glucoza, fructoza)".
Perioada de valabilitate nu trebuie sa depaseasca 10 zile!
Fii atenta la perioada de valabilitate! Nutritionistul sustine ca aceasta nu trebuie sa depaseasca 10 zile. De asemenea, renunta la iaurturile cu fructe. Contin agenti de ingrosare si nu aduc niciun beneficiu sanatatii.
Pentru a stimula multiplicarea uneia sau mai multor grupe de bacterii intestinale benefice se recomanda consumul prebioticelor. Acestea contribuie la formarea in zona colonului a bacteriilor "bune". Potrivit Prof. Dr. Mencinicopschi, "substantele prebiotice sunt fosfooligozaharidele si fructooligozaharidele (FOS)". Surse naturale de prebiotice sunt: ceapa, prazul, cicoarea.
Probioticele se mai gasesc in unele alimente murate. "Acestea insa nu sunt recomandate datorita continutului ridicat de sare", precizeaza Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Beneficiile probioticelor pentru sanatate
Echilibrul florei bacteriene intestinale este foarte sensibil. Numerosi factori pot perturba nivelul bacteriilor intestinale: medicamente precum antibioticele, anticonceptionalele, unele boli digestive, stresul. In mod obisnuit, flora intestinala are nevoie de sase luni pentru a se reface dupa un tratament de o saptamana cu antibiotice. Probioticele pot corecta aceste dezechilibre ale florei intestinale mult mai rapid, iar beneficiile lor nu se opresc aici. Iata cele mai importante roluri ale probioticelor in organism:
- Cresc imunitatea organismului;
- Previn alergiile alimentare;
- Studiile au demosntrat ca probioticele sunt capabile sa reduca nivelul de colesterol;
- Previn infectiile tractului digestiv;
- Impiedica dezvolatea bacteriilor patogene in tubul digestiv.
Suplimentarea aportului de probiotice cu vitamine si minerale esentiale confera un efect sinergic, imbunatatind semnificativ capacitatea organismului de a face fata infectiilor curente.
Potrivit Prof. Univ. Dr. Radu Voiosu, "tractul digestiv normal contine aproximativ 400 de tipuri de bacterii care impiedica dezvoltarea bacteriilor daunatoare si contribuie la mentinerea unui sistem digestiv sanatos. In majoritatea cazurilor, probioticele sunt folosite pentru profilaxia diareei determinata de antibiotice".
Antibioticele omoara, pe langa bacteriile care determina aparitia unei boli, si bacteriile benefice ale tubului digestiv. O scadere a bacteriilor benefice poate duce la diaree. Administrarea unor suplimente probiotice (sub forma de capsule, pudra sau lichid) poate ajuta la inlocuirea bacteriilor benefice pierdute si astfel poate fi prevenita diareea.
Dr. Voiosu sustine ca "dintre pacientii care consuma probiotice pentru tratarea afectiunilor digestive, 66% dintre subiecti au confirmat reducerea senzatiei de balonare, iar 4% aveau scaune zilnic."
Specialistul insista asupra importantei probioticelor in reducerea:
- simptomelor de balonare si diaree in cazurile de intoleranta la lactoza;
- diareei ca efect secundar al antibioticelor;
- acutizarilor bolilor intestinale inflamatorii, care determina diaree si durere abdominala;
- inflamatiei ileonului la pacientii care au suferit indepartarea chirurgicala a colonului.
Iar pentru a substitui iaurturile cu fructe de pe rafturile supermarket-urilor cu ceva delicious, itzi propun
o spumă de căpșune de pe blogul lui Adi Hadean, nemaipomenit de usor de preparat: capsuni, lapte condensat (il gasesti la Carrefour sau la el acasă), doua linguri de iaurt simplu, gras. Adauga semintele din jumatate de pastaie de vanilie. Pune blenderul in vas si mixeaza 30 de secunde. Rezultatul e fantastic.
Shi ca sa nu se plictiseasca singur, incearca frigarui cajun cu ardei umpluti cu mozzarella si agrise. Simplitate rustica, arome tari, bucurie-n farfurie. Se spune ca poti gasi amstecul de condimente Cajun la Selgros.
Sa fiti sanatosi.
No comments:
Post a Comment