Ziua Recunostintei...

In fiecare an, in a patra joi din luna Noiembrie (24 Noiembrie in anul acesta), Americanii sarbatoresc ceea ce ei numesc “Thanksgiving day” sau cum o traducem noi “Ziua Recunostintzei”. Canadienii sarbatoresc aceeasi zi ceva mai devreme, in a doua luni a lui Octombrie. Aceasta sarbatoare este de fapt echivalentul Nord American al Zilei Recoltei, aniversat asa cum se face in America: cu fanfare, frupe de dans, clovni si majorete ce invadeaza bulevardele intr-o parada care strange milioane de spectatori. Si in acest fel, cetatzenii Statelor Unite se simt puternici si mandri ca apartin unei natiuni puternice. Este totodata un prilej de a aduna familia si prietenii in jurul unei mese cu preparate deosebite unde neintelegerile de peste an sunt date deoparte si se pun bazele unor noi proiecte. Poate fi si o avanpremiera pentru masa de Craciun.

Ideal ar fi ca Ziua Recunostintzei sa fie in fiecare zi. Sau macar de cateva ori pe saptamana. Cercetari de specialitate au demonstrat ca mesele familiale vin de regula cu preparate mai sanatoase – mai multe fructe, legume si fibre alimentare. Dar cel mai important este ca ofera posibilitatea de a discuta si de a construi si intari legaturile de familie. Este o sansa pentru fiecare de a spune ce are pe suflet si de ai asculta pe ceilalti. In ritmul zilnic din ce in ce mai alert, uitam sau nu mai gasim vreme sa comunicam. Shi fara sa ne dam sama, ne trezim ca impartim apartamentul cu niste straini despre care mai stim mult prea putine lucruri.  Pentru o masa familiala reusita:

• Pregateste preparate simple, usor de gatit (chiar sandwich, fructe si lapte), astfel incat sa-ti ramana mai mult timp de stat cu familia in jurul mesei.

• Inchide televizorul. Deschide robotul telefonic pentru preluarea mesajelor. Concentreaza-te pe discutiile din jurul mesei.

• Mentine discutiile in zona pozitiva, pe un ton optimist. Abtine-te de la reprosuri. Discuta cat se poate de relaxat. Fiecare ar trebui atat sa vorbeasca dar sa si asculte.

• Nu lungiti masa mai mult decat este nevoie. Nu trebuie sa epuizati subiectele de discutie la o singura intalnire. E bine ca sa mai ramana ceva de vorbit si pentru intalnirea urmatoare. Si de altfel se stie foarte bine ca cei bun nu-i mult. Ori este imoral, ori indecent ori ingrasha.

Iar acum a venit momentul sa-ti arta curcanul pe care as dori sa-l pun pe masa de ziua recunostintei. Poate ma voi descurca in preajma Craciunului. Sau de Anul Nou. Sau cu vre-o alta ocazie... Deci, vorbim despre:

Curcan cu sos de mere și vin

Un curcan de cinci kilograme (ar merge si unul mai mic, depinde cat de mare este familionul shi de ce se gaseshte pe piatza) pe care il faci la grill (sub capac, deci poate fi făcut și la cuptor).

În curcan pui o clementină (putea fi o portocală, firește), o lămâie, o jumătate de ceapă, câțiva căței de usturoi și niște rămurele de rozmarin. Pentru aromă.

Faci o pastă dintr-o lingura de unt, o linguriță de coriandru, o linguriță de cozi de arpagic tocate, o linguriță de frunze de rozmarin, două pișcături de sare și una de piper. Vâri pasta între pielea de pe piaptul curcanului și carne (forțeaza puțin, se va desprinde), tot pentru aromă.

“Tapetezi” curcanul cu felii de măr, pentru a-l proteja.



Tii curcanul sub capacul grătarului cu gaz, patru ore și jumătate, la 150-160 de grade Celsius (e musai sa urmaresti temperatura cu un termometru din ala pentru gratare. Ca altfel ori este prea mare si curcanul se va arde, ori este prea mica si va ramane nefacut). Sigur, il pui într-o tavă care să permită acumularea grăsimii și a vinului cu care stropesti curcanul constant. În tavă am pui și trei batoane de scorțișoară. După ce a fost copt curcanul, il  transferi pe un platou iar sosul, cu feliile de măr în el, il pasezi cu blenderul până la omogenizare. Il folosesti pentru a-l turna peste curcan, la servire.


Tan-ta-naaa!




Sosul și curcanul ar trebui sa se înțeleaga perfect iar musafirii sa fie incantati de rezultat.


 

Să fiți sănătoși!